# PETA cere renunțarea la lână în modă. Ce indică certificările invocate de H&M

> PETA cere renunțarea la lână, iar H&M invocă standardul RWS. Ce verifică certificările și ce prevăd cele 5 libertăți pentru oi.

Publicat: 20 septembrie 2026, 05:11 · Actualizat: 20 septembrie 2026, 05:11 · Autor: Andrei Dumitrescu · Categorie: [Lifestyle](https://onemedical.ro/articole/lifestyle/index.html.md) · Pagina web: https://onemedical.ro/peta-cere-renuntarea-la-lana-in-moda-ce-indica-certificarile-invocate/ · Publicație: ONE Medical

![Strat de lână naturală netunsă](https://onemedical.ro/wp-content/uploads/2026/09/certificarile-pentru-lana-1024x651.webp)

**Activiștii PETA au protestat la prezentările Cos din New York și H&M din Londra, cerând renunțarea la lâna folosită în haine, în timp ce grupul de modă își apără regulile de aprovizionare, potrivit [The Independent](https://www.independent.co.uk/life-style/fashion-wool-industry-ethical-sheep-welfare-peta-b3052514.html). Disputa privește tratamentul oilor și verificarea fermelor de la care provine fibra, într-o industrie care a făcut deja pași pentru reducerea folosirii blănii naturale.**

Pentru cumpărători, certificările oferă informații despre originea lânii și regulile impuse producătorilor. Ele sunt însă contestate de organizația pentru drepturile animalelor, care cere abandonarea materialului, nu doar schimbarea condițiilor în care este obținut.

## H&M invocă fermele certificate după acuzațiile privind o exploatație din Africa de Sud

Campania PETA împotriva H&M Group a urmat unei investigații PETA Asia asupra unei ferme de oi din Africa de Sud. Organizația susține că exploatația ar fi avut legături cu aprovizionarea companiei: ar fi vândut lână printr-un intermediar care furniza grupului fibre comercializate ca provenind din surse responsabile.

Potrivit acuzațiilor activiștilor, lucrătorii ar fi lovit oile cu picioarele, le-ar fi călcat și le-ar fi târât de membre. Tot ei susțin că tunderea neglijentă ar fi provocat răni animalelor.

H&M Group a declarat că întreaga cantitate de lână virgină folosită în produsele sale provine de la ferme certificate prin Standardul pentru lână responsabilă, Responsible Wool Standard (RWS). Sistemul aparține organizației Textile Exchange, care îl administrează. Compania a mai precizat că, în urma investigațiilor, exploatației respective i-au fost suspendate licențele.

Un purtător de cuvânt al H&M a declarat pentru The Independent că firma respectă dreptul tuturor de a-și exprima opiniile și consideră bunăstarea animalelor foarte importantă. Reprezentantul a spus că niciun animal nu ar trebui rănit pentru fabricarea produselor companiei și că, pentru fibrele de origine animală, aceasta se bazează pe standarde și certificări independente pe care le consideră printre cele mai stricte.

## Protestul de la New York a fost urmat de suspendarea lui Steven Kolb

La prezentarea Cos din cadrul New York Fashion Week, activiștii au intrat pe podium cu pancarte prin care acuzau baterea și însângerarea oilor pentru lână și cereau consumatorilor să nu o cumpere. Cos aparține H&M Group, alături de mărcile Arket, Monki și Weekday.

Steven Kolb, președintele Consiliului Creatorilor de Modă din America, Council of Fashion Designers of America (CFDA), a fost filmat în timp ce imobiliza fizic un activist. Ulterior, a fost suspendat temporar din funcție.

Într-o postare pe Instagram, Kolb a recunoscut că acțiunile sale au fost greșite, și-a exprimat regretul profund și și-a asumat întreaga responsabilitate. PETA a anunțat că intenționează să se întâlnească cu el pentru a discuta despre încetarea folosirii lânii și a pieilor de animale în îmbrăcăminte.

A urmat protestul de la prezentarea H&M din Londra. Activiștii PETA au afișat pancarte care asociau lâna cu tratamente crude și cereau brandului să renunțe la ea. Au putut parcurge podiumul înainte ca agenții de securitate să îi escorteze afară.

## Marca de origine și standardul de producție oferă informații diferite

Marca Shepherd’s Crook indică un produs realizat din lână trasabilă, adică a cărei origine poate fi urmărită, provenită de la crescători de oi din Regatul Unit. Pentru cumpărători, informația concretă oferită de acest semn este proveniența britanică verificabilă a fibrei.

RWS a fost introdus de Textile Exchange, o organizație nonprofit concentrată asupra practicilor sustenabile din modă și industria textilă. Participarea la acest sistem este voluntară, iar fermele sunt auditate de organisme independente, care verifică respectarea cerințelor.

Standardul stabilește reguli pentru mai multe etape și activități:

- Producția lânii, inclusiv cerințe privind bunăstarea animalelor.
- Procesarea fibrei.
- Vânzarea lânii.
- Administrarea terenurilor prin practici care protejează mediul.

PETA contestă însă valoarea acestor verificări. În 2023, organizația a descris programul ca pe o tactică de îmbunătățire a imaginii prin invocarea unui tratament uman al animalelor. Unii activiști susțin că traseul fibrelor, de la fermă până la haine, este atât de greu de urmărit încât respectarea regulilor nu poate fi controlată.

Textile Exchange afirmă, la rândul său, că tratarea animalelor fără cruzime este o cerință fundamentală a certificării și că relele tratamente sunt inacceptabile.

## Creșterea continuă a lânii face oile dependente de intervenția oamenilor

Poziția PETA împotriva lânii este mai veche decât protestele de la prezentările de modă. Organizația susține că animalele sunt tratate ca niște mașini pentru producerea fibrei și le cere consumatorilor să nu mai cumpere haine realizate din acest material.

În 2018, campania a inclus chiar o scrisoare către satul Wool din comitatul Dorset, prin care PETA cerea schimbarea numelui localității în Vegan Wool. Satul era cunoscut pentru presupusa legătură cu locurile care au inspirat romanul Tess of the D’Urbervilles, de Thomas Hardy.

Oile au fost selecționate de oameni timp de mii de ani pentru a produce cât mai multă lână, cu o creștere continuă. Ca urmare, oile domestice nu o mai pierd natural. Fără intervenție umană, greutatea lânii crescute excesiv poate provoca disconfort, iar stratul prea gros poate împiedica reglarea temperaturii corpului.

Activiștii contestă și practici încă răspândite, precum tăierea cozilor și castrarea. În Australia, una dintre principalele țări producătoare de lână, este încă legal mulesingul, procedeu care presupune tăierea unor porțiuni de piele din zona posterioară a oilor, adesea fără calmante.

Scopul intervenției este prevenirea miasisului, o afecțiune dureroasă provocată de muștele care depun ouă în lână. Selecția animalelor contribuie și aici: lâna abundentă și pielea cu pliuri creează un mediu umed care atrage insectele.

## Lâna are efecte asupra mediului, dar și diferențe față de fibrele sintetice

Activiștii de mediu critică amprenta de carbon relativ ridicată a industriei, în special din cauza metanului emis de oi. Ei invocă și deteriorarea posibilă a terenurilor atunci când fermele nu aplică practici sustenabile.

În comparație cu alternativele sintetice, lâna poate avea însă o durabilitate mai mare și nu contribuie la poluarea cu microplastice, particulele foarte mici de plastic. Aceste caracteristici intră în evaluarea impactului materialului alături de emisiile fermelor și de modul în care sunt tratate animalele.

## Regatul Unit exclude mulesingul din producția de lână

Lâna produsă în Regatul Unit nu este obținută prin mulesing. Oile beneficiază de standarde de bunăstare dintre cele mai stricte la nivel mondial, iar încălcarea lor atrage sancțiuni severe.

Legea privind bunăstarea animalelor, Animal Welfare Act din 2006, ia în considerare cinci libertăți:

- Absența disconfortului.
- Absența foamei și a setei.
- Absența durerii, a rănilor și a bolilor.
- Absența fricii și a suferinței.
- Posibilitatea de a manifesta comportamentul normal al animalului.

Department for Environment, Food and Rural Affairs (Defra), a lansat în acest an o consultare privind modificarea metodelor de castrare a mieilor și a practicilor de tăiere a cozilor, cu obiectivul declarat de a îmbunătăți bunăstarea animalelor.