Persoanele care obișnuiau să mănânce târziu seara au avut un risc relativ de boli hepatice cu 20-30% mai mare într-o analiză care a inclus aproape 200.000 de oameni din Statele Unite. Asocierea privește ficatul gras de origine metabolică și ciroza. Rezultatul nu demonstrează că acest obicei alimentar provoacă afecțiunile, potrivit Digi24, care citează Focus.de.
Definiția folosită de cercetători cuprindea alimentele consumate după cină ori după momentul obișnuit al culcării, potrivit Digi24. În această categorie puteau intra și gustările, precum ciocolata înainte de somn sau chipsurile mâncate seara pe canapea.
Procentul descrie o creștere relativă, nu probabilitatea individuală de îmbolnăvire. Un exemplu ilustrativ: trecerea de la un risc de 10% la unul de 13% reprezintă o creștere relativă de 30%. Aceste valori explică sensul comparației, nu reprezintă rezultatele măsurate la participanți.
Echipa de la Oregon Health & Science University a cercetat informații despre sănătate și alimentație adunate în trei studii americane desfășurate pe termen lung:
- Nurses’ Health Study;
- Nurses’ Health Study II;
- Health Professionals Follow-up Study.
Concluziile au apărut în revista de specialitate „Clinical Gastroenterology and Hepatology”.
Ficatul își schimbă activitatea în funcție de ritmul zi-noapte
Ficatul participă la controlul glicemiei, adică al zahărului din sânge, prelucrează grăsimile și păstrează surplusul de energie. Activitatea acestor procese variază în cursul zilei. În timpul nopții, organismul trece către repaus, iar procesarea alimentelor devine mai puțin eficientă.
Experimentele realizate pe animale sugerează că ficatul este deosebit de sensibil atunci când programul meselor nu se potrivește cu cel al somnului. La persoanele care lucrează în schimburi, alternanța naturală dintre zi și noapte este frecvent perturbată: somnul poate avea loc ziua, iar mesele, la miezul nopții. Supraponderalitatea și afecțiunile cardiovasculare sunt mai frecvente în acest grup.
„Observăm în repetate rânduri că momentul în care avem anumite comportamente – fie că este vorba de somn, alimentație sau mișcare – este cu adevărat important”, explică Andrew McHill, specialist în somnologie și cronobiologie, domeniile care studiază somnul și ritmurile biologice, la universitatea din Oregon.
Studiile lui anterioare indicau o legătură între mesele luate noaptea și asimilarea mai slabă a nutrienților. În timp, această asimilare deficitară ar putea contribui la excesul de greutate și la diabet.
Ficatul gras de origine metabolică, numit și steatoză hepatică, înseamnă că în celulele acestui organ se acumulează prea multă grăsime. Afecțiunea apare adesea împreună cu obezitatea sau cu rezistența la insulină, situația în care organismul răspunde mai slab la acest hormon.
Boala poate evolua timp de ani fără simptome. Inflamația și formarea cicatricilor pot produce deteriorări permanente ale țesutului ficatului, iar evoluția către ciroză înseamnă pierderea treptată a capacității organului de a funcționa. Totuși, această formă gravă apare doar la o mică parte dintre persoanele cu steatoză.
Mutarea meselor mai devreme ar putea avea beneficii, dar prevenirea bolilor hepatice prin această schimbare nu este demonstrată de studiu.
