Insolația și șocul termic: semnele urgenței și măsurile de prim ajutor

Insolația și șocul termic: semnele urgenței și măsurile de prim ajutor

Ce este insolația și când devine o urgență

Insolația reprezintă o supraîncălzire severă a organismului, care apare atunci când mecanismele proprii de răcire nu mai fac față, fie după o expunere prelungită la căldură excesivă, fie în urma unui efort fizic intens la temperaturi ridicate. Situația devine o urgență medicală în momentul în care temperatura internă a corpului atinge sau depășește pragul de 40 de grade Celsius. În cazurile de șoc termic, această creștere periculoasă a temperaturii se poate produce foarte rapid, în doar 10-15 minute.

Este util să facem distincția între epuizarea termică și insolație. Epuizarea termică este o formă mai ușoară de supraîncălzire, în care temperatura corpului, deși ridicată, rămâne sub 40 de grade Celsius. La copii, de exemplu, aceasta se poate manifesta printr-o temperatură de 38,5-39 de grade Celsius. Șocul termic este însă forma cea mai gravă, o urgență vitală în care temperatura internă depășește 40 de grade Celsius și, în situații extreme, poate ajunge chiar și la 46 de grade Celsius. Supraîncălzirea severă poate afecta rapid organe vitale precum creierul, inima, rinichii și mușchii.

Semnele care indică o urgență medicală

Recunoașterea simptomelor grave este esențială pentru a acționa la timp. Nu este necesar ca toate semnele să fie prezente simultan; apariția câtorva dintre ele este suficientă pentru a trata situația ca pe o urgență și a solicita ajutor medical specializat.

Principalele semnale de alarmă sunt:

Temperatura corporală: Atinge sau depășește 40 de grade Celsius.

Pulsul: Devine rapid și puternic, o condiție numită tahicardie. În șocul termic, frecvența cardiacă poate depăși 100 de bătăi pe minut.

Aspectul pielii: Pielea poate fi foarte fierbinte la atingere. În insolația clasică, aceasta este de obicei uscată, în timp ce în insolația cauzată de efort poate fi umedă sau poate exista o transpirație abundentă la început.

Simptome digestive: Vărsăturile repetate sau diareea sunt semne de deshidratare intensă.

Starea de conștiență: Persoana poate deveni confuză, dezorientată sau își poate pierde cunoștința.

Alte semne neurologice: Pot apărea convulsii.

Atenție sporită la copii și vârstnici

Grupurile vulnerabile, precum copiii mici și persoanele în vârstă, pot prezenta semne particulare, care sunt ușor de trecut cu vederea. La copii, iritabilitatea accentuată și refuzul de a consuma lichide pot fi primele indicii ale insolației. La vârstnici, starea de confuzie sau o schimbare bruscă de comportament pot apărea chiar înaintea febrei și reprezintă un semnal de alarmă important după expunerea la căldură.

Primul ajutor corect: când și cum intervenim

Dacă suspectați un caz de insolație sau șoc termic, primul și cel mai important pas este să sunați la 112. Apelul de urgență nu trebuie amânat în următoarele situații: temperatura corporală este de 40 de grade Celsius sau mai mare, persoana și-a pierdut cunoștința, are convulsii, este sever confuză sau dacă starea de rău persistă după 30 de minute de odihnă la umbră și hidratare. Ghidurile medicale actualizate la 31 august 2026 subliniază gravitatea acestor urgențe, iar întârzierea intervenției poate avea consecințe serioase, conform informațiilor relatate și de Lyla.

Până la sosirea ambulanței, puteți lua următoarele măsuri pentru a scădea temperatura corpului în siguranță:

1. Mutați persoana într-un loc răcoros, la umbră sau într-o încăpere climatizată.

2. Așezați-o pe spate, cu picioarele ușor ridicate față de nivelul corpului.

3. Aplicați comprese reci sau pachete cu gheață învelite într-un prosop subțire pe zone strategice: la gât, la subraț (axile) și în regiunea inghinală. Aceste zone sunt bogat vascularizate și ajută la răcirea rapidă a sângelui.

Un gest care trebuie evitat este scufundarea persoanei într-o baie cu apă foarte rece sau cu gheață. O răcire atât de bruscă poate provoca un șoc termic suplimentar sau chiar un infarct.