Persoanele care respiră cu dificultate au nevoie de evaluare medicală urgentă, avertizează prof. univ. dr. Victoria Bîrluțiu, medic primar de boli infecțioase și specialist în medicină internă. Medicul conduce Secția Clinică Boli Infecțioase Adulți a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, din municipiul Sibiu, județul Sibiu, și atrage atenția asupra infecțiilor respiratorii care au început mai devreme în acest sezon.
„Febra nu trebuie privită ca singurul motiv de alarmare, poate lipsi, dar dificultatea în respirație este cea mai gravă”, a avertizat Victoria Bîrluțiu într-un interviu publicat pe pagina de Facebook a spitalului, preluat de Mediafax.
Pneumonia este una dintre complicațiile importante ale infecțiilor respiratorii. Poate avea o cauză virală sau bacteriană și poate ajunge la insuficiență respiratorie, când respirația nu mai asigură suficient oxigen organismului.
Potrivit medicului, copiii mici și vârstnicii sunt mai expuși unei evoluții severe. Același risc privește persoanele cu boli respiratorii cronice, afecțiuni cardiovasculare, diabet, cancer sau boli ale sângelui.
Observația despre începutul sezonului se referă la schimbările de după pandemie: „În perioada post pandemică asistăm la o decalare a infecțiilor respiratorii, care apar mai repede, din luna septembrie, lună în care am și înregistrat primul caz de gripă A confirmată”, a explicat medicul.
În această perioadă circulă virusul gripal A, virusul sincițial respirator, virusuri paragripale, adenovirusuri și coronavirusuri, inclusiv virusul care provoacă COVID-19. Infecțiile respiratorii pot implica și bacterii precum pneumococul, Moraxella, Mycoplasma, Chlamydia, Haemophilus și Legionella.
Pneumopatiile au necesitat 149 de internări
Pentru intervalul 19-25 octombrie 2026, datele Direcției de Sănătate Publică, relatate de Ardealul Online, indică 441 de pneumopatii, adică afecțiuni ale plămânilor, în județul Sibiu. Numărul depășește cu 37 bilanțul săptămânii anterioare și cu 97 pe cel din perioada echivalentă a sezonului gripal precedent.
Spitalizarea a fost necesară pentru 149 dintre acești pacienți, aproximativ 33,8%. Dintre cei internați, 63 aveau peste 65 de ani, iar 29 aparțineau grupei de vârstă 50-64 de ani.
Separat, au fost consemnate 1.863 de infecții acute ale căilor respiratorii superioare. Sunt cu 350 peste săptămâna precedentă și cu peste 500 peste intervalul similar din sezonul anterior. În această categorie, 63 de pacienți au fost internați, reprezentând 3,38% din cazuri.
Distribuția raportată pe vârste arată cine a fost afectat:
- Copiii sub un an: 173 de infecții ale căilor respiratorii superioare, dintre care 30 au necesitat internare; separat, 32 de pneumopatii.
- Copiii de 2-4 ani: 368 de infecții ale căilor respiratorii superioare, cu 11 internări, și 40 de pneumopatii.
- Copiii de 5-14 ani: 490 de infecții ale căilor respiratorii superioare, cu 17 internări, și 45 de pneumopatii.
- Persoanele de 15-49 de ani: 566 de infecții ale căilor respiratorii superioare și 88 de pneumopatii.
- Persoanele de 50-64 de ani: 84 de pneumopatii.
- Persoanele de peste 65 de ani: 152 de pneumopatii, cel mai mare număr din această categorie de afecțiuni.
Tot în acea săptămână au fost raportate cinci cazuri de gripă, cu unul peste intervalul anterior. Patru au vizat persoane de 15-49 de ani, iar unul un copil sub un an. Diagnosticul a fost pus prin evaluare clinică, fără teste de laborator pentru confirmare; niciunul dintre acești pacienți nu a necesitat internare.
Pentru cei aflați la începutul unei boli respiratorii, recomandarea Victoriei Bîrluțiu este rămânerea acasă și contactarea medicului de familie. Primele zile contează în transmiterea infecției: prezența la serviciu sau participarea copiilor bolnavi la cursuri îi poate expune pe ceilalți, inclusiv pe cei vulnerabili.
Administrarea antibioticelor din proprie inițiativă, imediat ce apar manifestările unei răceli sau ale gripei, este o altă problemă semnalată de specialist: „Gripa sau celelalte viroze nu răspund la administrarea de antibiotice, este o greșeală pe care din păcate o continuăm în România, contribuind la creșterea alarmantă a rezistenței bacteriilor la antibiotice”, a explicat Victoria Bîrluțiu.
Măsurile de prevenție recomandate de medic sunt:
- Aerisirea periodică a camerelor.
- Igiena mâinilor, prin spălare cu apă și săpun și dezinfectare.
- Limitarea contactului cu persoanele care au manifestări respiratorii.
- Folosirea măștii în locurile aglomerate, mai ales de către persoanele vulnerabile.
- Evitarea aglomerațiilor în perioadele cu risc crescut de îmbolnăvire.
- Vaccinarea împotriva gripei și, pentru persoanele cu risc cărora le este recomandată, vaccinarea antipneumococică.
Persoanelor simptomatice li se recomandă mască în spațiile publice și aglomerate, precum și respectarea igienei la tuse și strănut. Pentru pacienții cu boli cronice, recomandările includ continuarea tratamentului prescris și consultarea medicului curant dacă manifestările persistă ori starea se agravează.
Victoria Bîrluțiu recomandă vaccinul antigripal mai ales vârstnicilor, persoanelor cu boli cronice, copiilor, gravidelor și personalului medical. Vaccinarea se poate face și acum și poate fi asociată cu cea antipneumococică atunci când aceasta este indicată pacientului.
Protecția împotriva formelor grave contează deoarece gripa nu are aceleași riscuri ca o răceală obișnuită. Pe lângă pneumonie, poate crește riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și afecțiuni neurologice, explică specialistul.
„Nu doresc să fim alarmiști, ci doar atenți la sănătatea noastră și a celor din jur”, a subliniat Victoria Bîrluțiu.
