Potrivit publicației Gândul, somnul poate fi perturbat după revenirea la ora de iarnă, chiar dacă organismul tolerează, în general, această schimbare mai bine decât trecerea la programul de vară. Pentru persoanele cu boli cronice, modificarea ceasului biologic poate însemna și accentuarea unor afecțiuni existente, avertizează dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar de medicină de urgență.
În România, schimbarea s-a produs în noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie 2026. Ceasurile au revenit de la 4:00 la 3:00, astfel că duminica a însumat 25 de ore.
Medicul explică faptul că efectele pot depăși disconfortul unei nopți cu somn modificat. Printre manifestările pe care le descrie se numără:
- dereglarea somnului;
- senzația de oboseală;
- dificultățile de concentrare;
- reducerea randamentului în activitățile zilnice.
Copiii și vârstnicii se află printre categoriile cele mai vulnerabile, alături de bolnavii cronici, în special cei cu afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge sau cu afecțiuni psihice, potrivit medicului.
„Schimbarea orei acționează ca un factor de stres asupra organismului, favorizând fluctuațiile de tensiune arterială și creșterea riscului de evenimente cardiovasculare în primele zile după modificare”, avertizează Tudor Ciuhodaru.
Intervalul de acomodare descris de acesta pornește de la câteva zile și poate ajunge la două săptămâni. Medicul Beatrice Mahler distinge între persoanele sănătoase, pentru care sunt suficiente în general una până la trei zile, și cele cu boli cronice ori dificultăți de somn preexistente, care pot avea nevoie de perioada mai lungă.
„Deși să dăm ceasul înapoi cu o oră pare o schimbare blândă, mecanismele biologice de adaptare rămân aceleași”, a explicat Beatrice Mahler într-o postare pe Facebook publicată sâmbătă, 24 octombrie.
Potrivit explicațiilor sale, ritmul circadian este mecanismul biologic care coordonează somnul și starea de veghe în raport cu lumina și obiceiurile zilnice. Când programul se modifică, senzația de foame, nevoia de somn și starea de alertă pot apărea la alte ore decât cele obișnuite.
Mahler menționează și posibilitatea unui nivel crescut de stres în primele zile. Atenția diminuată poate favoriza greșelile în activitățile cotidiene. La persoanele sănătoase, manifestările sunt de regulă ușoare și se atenuează odată cu acomodarea.
Adaptarea privește și digestia, nu doar odihna
Potrivit publicației Suveran TV, Beatrice Mahler explică faptul că stomacul își poate evacua conținutul mai lent, mai ales după prima masă a zilei. Procesarea alimentelor se poate modifica, iar după masă pot apărea valori crescute ale glicemiei, adică ale zahărului din sânge, și ale trigliceridelor, un tip de grăsimi din sânge.
O modificare bruscă a programului poate afecta temporar felul în care organismul gestionează energia. Medicul semnalează și posibilitatea ca evenimentele cardiovasculare să devină ușor mai frecvente imediat după schimbarea orei.
Pentru perioada de acomodare, Mahler recomandă câteva ajustări ale rutinei: „Rutină constantă: păstrează ore stabile de culcare și trezire, chiar dacă ai câștigat o oră în plus de somn. Expunere la lumina naturală dimineața, pentru că lumina soarelui este principalul semnal de reglare a ceasului biologic. (…) Mese mai ușoare dimineața, mai ales în primele două-trei zile”, a transmis ea.
În privința luminii naturale, medicul oferă două variante concrete: o plimbare matinală în aer liber sau timp petrecut lângă o fereastră. Recomandarea privind mesele urmărește evitarea suprasolicitării digestive cât timp organismul se adaptează.
Ora de iarnă, numită și ora standard, corespunde cel mai bine orei solare. Revenirea României la ora Europei de Est înseamnă un avans de două ore față de Timpul Universal Coordonat (UTC). În ciuda încercărilor de eliminare a schimbării sezoniere, ceasurile continuă să fie ajustate de două ori anual, primăvara și toamna.
