Expunerea la infecții în avion poate fi redusă prin igiena mâinilor și limitarea contactului cu persoana bolnavă. CDC recomandă separarea acesteia de ceilalți la o distanță de 6 picioare, dacă este posibil și dacă măsura nu compromite siguranța zborului ori nu expune alți pasageri.
Ghidul arată cum recomandă CDC echipajului să recunoască un călător posibil contagios, să reducă expunerea celorlalți și să curețe zonele contaminate. Sfaturile pentru pasageri sunt distincte și vin de la specialiștii citați de The Points Guy.
- 20 de secunde este durata minimă recomandată pentru spălarea mâinilor cu apă și săpun.
- 60% este concentrația minimă de alcool recomandată pentru dezinfectant când lipsesc apa și săpunul.
- 38 °C este pragul temperaturii măsurate folosit pentru identificarea febrei.
- Peste 48 de ore de febră reprezintă un criteriu separat pentru suspectarea unei boli contagioase.
- Un singur membru al echipajului ar trebui, dacă este posibil, să păstreze contactul direct cu persoana bolnavă.
Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC) formulează aceste recomandări pentru personalul de cabină care asistă un pasager sau un coleg posibil contagios. Pentru urgențele medicale, rămân de urmat și procedurile companiei aeriene.
Ghidul nu privește afecțiunile necontagioase sau intervențiile pentru durere în piept, posibil accident vascular cerebral, astm ori complicații ale diabetului. Sfaturile medicilor pentru confortul și protecția pasagerilor sunt distincte de aceste instrucțiuni pentru echipaj.
Masca are o excepție importantă când apar vărsăturile
CDC recomandă masca persoanelor bolnave care au febră sau simptome respiratorii, pentru limitarea răspândirii germenilor. Dacă acestea nu o tolerează, recomandarea se aplică și celor așezați în apropiere.
Pentru un călător cu greață sau vărsături, masca nu este recomandată: poate provoca înecare sau blocarea căilor respiratorii. Dacă persoana nu suportă masca ori o refuză, echipajul trebuie să îi ceară să își acopere gura și nasul când tușește sau strănută.
Contactele cu bolnavul trebuie să dureze cât mai puțin. O pungă de plastic permite strângerea șervețelelor folosite, a pungilor pentru rău de avion și a altor obiecte contaminate. Persoana asistată este încurajată să își spele sau să își dezinfecteze mâinile.
Mutarea pasagerilor de pe locurile învecinate este o altă opțiune prevăzută în ghid, cu aceleași condiții privind siguranța și evitarea unor expuneri suplimentare.
Febra asociată cu alte simptome cere atenția echipajului
În evaluarea orientativă descrisă de CDC, febra poate fi identificată și atunci când persoana este caldă la atingere sau spune că s-a simțit febrilă. Asocierea ei cu cel puțin unul dintre semnele următoare justifică suspectarea unei boli contagioase:
- Erupție pe piele.
- Respirație dificilă.
- Tuse care persistă.
- Scăderea stării de conștiență sau confuzie instalată recent.
- Vânătăi ori sângerări nou apărute, fără o accidentare care să le explice.
- Diaree persistentă.
- Vărsături persistente care nu sunt explicate de răul de avion.
- Durere de cap însoțită de rigiditatea gâtului.
- O stare generală vizibil alterată.
Instituția include și simptomele sau alte indicii de boală transmisibilă pe care le poate anunța prin notificări în Federal Register, publicația oficială federală americană.
Dr. Waleed Javaid, epidemiolog și profesor de medicină la West Virginia University, enumeră printre infecțiile întâlnite la călători COVID-19, gripa, infecția cu virusul sincițial respirator, norovirusul și infecțiile bacteriene precum cele cu E. coli. El leagă creșterea infecțiilor respiratorii în lunile reci și în perioada reuniunilor de sărbători de contactele apropiate și activitățile în interior.
Mâinile trebuie curățate și după scoaterea mănușilor
„Spălarea mâinilor este cea mai importantă măsură de control al infecțiilor”, precizează CDC în ghidul destinat echipajelor de cabină.
Spălarea este indicată după asistarea persoanei bolnave, după atingerea fluidelor corporale sau a suprafețelor posibil contaminate și ori de câte ori murdăria este vizibilă. Gura, nasul și ochii nu trebuie atinse nici cu mâinile nespălate, nici cu mâinile acoperite de mănuși.
„Mănușile nu înlocuiesc spălarea corectă a mâinilor”, subliniază instituția.
Mănușile de unică folosință sunt indicate personalului care îngrijește bolnavul, atinge fluide corporale ori suprafețe posibil contaminate, inclusiv în toaletă. Se scot atent, fără contaminarea pielii sau hainelor, nu se reutilizează, iar mâinile se spală ori se dezinfectează după îndepărtarea lor.
Dr. Julie Fischer, profesor asociat de cercetare în departamentul de microbiologie și imunologie al Georgetown University, explică faptul că mănușile pot funcționa ca un memento pentru evitarea atingerii feței. „Dar cea mai bună protecție pentru fiecare este să fie foarte atent la spălarea mâinilor”, precizează cercetătoarea.
Pentru îngrijirea bolnavului și curățarea zonelor contaminate, personalul trebuie să folosească echipamentul individual de protecție din trusa de precauții universale. Acesta se îndepărtează cu grijă, iar igiena mâinilor este necesară și după scoaterea lui.
Locul de la fereastră și suprafețele atinse contează pentru pasageri
„Locul de la fereastră este o alegere mai bună dacă vrei să reduci riscul de transmitere respiratorie”, recomandă dr. Nicholas Testa, director medical regional pentru California la CommonSpirit Health. Explicația sa privește contactele mai puține cu ceilalți călători: pe culoar există mai multă circulație, iar pasagerii bolnavi se pot sprijini de scaune în drumul spre toaletă.
Dr. Marina Gafanovich, medic de asistență primară din New York, recomandă folosirea toaletei înainte de îmbarcare pentru un zbor scurt. În toaleta aeronavei, sfatul său este utilizarea prosoapelor de hârtie la atingerea colacului, robinetului sau încuietorii ușii, suprafețe folosite de numeroși călători.
Tot ea recomandă evitarea măsuței rabatabile sau ștergerea acesteia înainte de utilizare și evitarea depozitării obiectelor în buzunarul scaunului. Testa adaugă gurile de ventilație, butoanele toaletei și cataramele centurilor printre obiectele de evitat sau de șters.
Dr. Frank Contacessa, medic internist din Florida, recomandă ca ochii, gura și nasul să nu fie atinse înainte de spălarea mâinilor. El indică și orientarea în jos a jetului de aer de deasupra scaunului, invocând cercetări potrivit cărora curentul poate îndepărta particulele provenite din strănutul altui pasager.
Pentru hidratare, dr. Nate Favini, director medical la compania de îngrijire virtuală Pair Team, recomandă o sticlă proprie de apă și un consum de aproximativ 240 ml pentru fiecare oră de zbor, echivalentul celor opt uncii lichide indicate de el. Medicul recomandă evitarea alcoolului și cafelei în timpul călătoriei, deoarece pot accentua deshidratarea.
Curățarea diferă în funcție de suprafață și de contaminare
CDC cere tratarea tuturor fluidelor corporale ca potențial infecțioase, inclusiv a secrețiilor respiratorii, sângelui, scaunelor diareice și vărsăturilor. Măsurile echipajului țin cont de calea prin care se poate transmite infecția.
În categoria respiratorie, ghidul include COVID-19, gripa, rujeola, boala meningococică, sindromul respirator din Orientul Mijlociu, tuberculoza și tusea convulsivă. Expunerea poate avea loc prin picături din aer sau prin atingerea suprafețelor contaminate.
Pentru infecțiile digestive, precum cele cu norovirus și holera, contează contactul cu suprafețe, scaun ori vărsături contaminate, dar și consumul de apă sau alimente contaminate. Simptomele relevante includ greață, durere abdominală, vărsături, febră și diaree.
În cazul sângerării vizibile, indiferent dacă există o rană, ghidul atrage atenția asupra agenților transmisibili prin sânge: virusul imunodeficienței umane, virusurile hepatitelor B și C și cele care provoacă febre hemoragice, inclusiv Ebola. Expunerea se poate produce prin răni, zgârieturi sau mucoasele gurii, ochilor și nasului.
Pentru personalul care intervine, operațiunile de curățare urmează acești pași:
Pe suprafețe dure, precum măsuțe, monitoare, cotiere, ferestre și pereți, se îndepărtează întâi murdăria vizibilă. Urmează curățarea și dezinfectarea cu produse acceptate de companie.
Pe mochetă sau pernele scaunelor, se îndepărtează cât mai mult din contaminare, se aplică un material absorbant și se limitează accesul în zonă. După strângerea absorbantului și a resturilor, suprafața se curăță și se dezinfectează.
Obiectele contaminate și echipamentul murdar se introduc într-un sac pentru deșeuri biologice. În lipsa lui, se folosește o pungă de plastic etichetată pentru pericol biologic.
Sacul se închide prin legare sau cu bandă adezivă, astfel încât să nu existe scurgeri, și se păstrează într-un loc sigur până la colectare. Eliminarea urmează procedura companiei.
După aterizare, personalul de curățenie trebuie informat despre zonele care necesită intervenții suplimentare sau îndepărtarea unor materiale: perne, cotiere, măsuțe și toaletele utilizate de persoana bolnavă. Dacă aceasta și-a schimbat locul, ambele zone trebuie curățate adecvat.
Echipa de curățenie trebuie avertizată și că poate avea nevoie de protecție suplimentară, conform procedurilor companiei.
Simptomele apărute după expunere trebuie discutate cu medicul
Membrii echipajului care au avut contact cu bolnavul sau cu obiecte posibil infecțioase trebuie să urmeze procedura internă de raportare și să solicite sfatul unui cadru medical când este necesar.
Dacă după această expunere apar febră, erupție, tuse persistentă, vărsături sau diaree, CDC recomandă contactarea unui cadru medical și descrierea contactului posibil infectant. Compania trebuie, de asemenea, anunțată.
Pentru anumite boli contagioase confirmate, precum rujeola, CDC colaborează cu consultantul de medicina muncii al companiei aeriene. În Statele Unite, autoritatea sanitară a statului de domiciliu poate contacta persoana expusă pentru evaluare și recomandări.
Codul reglementărilor federale americane, prin dispozițiile 42 CFR 70.11 și 71.21, impune raportarea îmbolnăvirilor și deceselor către CDC pentru zborurile interne între statele și teritoriile americane și pentru cursele internaționale care sosesc în Statele Unite. Asistența poate fi solicitată stației de sănătate de la frontieră a CDC responsabile de aeroportul de sosire.
Personalul bolnav nu trebuie să servească alimente sau băuturi
Un membru al echipajului cu o posibilă infecție contagioasă trebuie să anunțe compania și să nu revină la lucru până la recuperare. Dacă simptomele încep în aer, îndatoririle se întrerup de îndată ce acest lucru se poate face în siguranță, apoi se aplică procedurile pentru pasagerii bolnavi.
Pregătirea și servirea alimentelor ori băuturilor nu sunt permise personalului cu simptome care ar putea indica o boală contagioasă.
Pentru prevenție, CDC recomandă echipajelor vaccinările de rutină la zi, precum și vaccinările și celelalte măsuri specifice destinației. Acestea pot include, unde este cazul, tratament preventiv împotriva malariei.
