Ce arată un nou studiu despre zahăr și sănătatea creierului
Alimentația din primii ani de viață poate influența sănătatea creierului la maturitate, conform unui nou studiu. Cercetarea sugerează că un consum mai mic de zahăr în primii doi ani este asociat cu un risc de demență redus cu 23% mai târziu în viață. De asemenea, diagnosticul de demență ar putea fi întârziat cu aproximativ 2,5 ani la persoanele care au consumat mai puțin zahăr la începutul vieții.
Studiul a fost realizat de Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong și a fost publicat în revista Neurology. Oamenii de știință au analizat datele a aproape 65.000 de participanți din proiectul UK BioBank. Ei au comparat două grupuri distincte: persoanele care au fost copii mici în Marea Britanie în perioada în care zahărul era raționalizat și cele născute după încheierea acestei perioade, în septembrie 1953.
După eliminarea raționalizării, consumul mediu zilnic de zahăr aproape s-a dublat. Acesta a crescut de la aproximativ 41 de grame (echivalentul a 10 cuburi) la circa 80 de grame pe zi (aproximativ 20 de cuburi). Această modificare a obiceiurilor alimentare a oferit o perspectivă nouă asupra impactului pe termen lung al zahărului consumat în copilărie, nu doar asupra obiceiurilor de la vârsta adultă. Lyla
Jiazhen Zheng, una dintre cercetătoarele implicate în studiu, a explicat că „constatările noastre sugerează că limitarea consumului de zahăr în primele etape ale vieții poate avea beneficii de durată pentru sănătatea creierului”.
Ce înseamnă acest lucru pentru părinți
Mesajul practic pentru părinți este că primele 1.000 de zile din viața unui copil sunt o fereastră importantă pentru sănătatea de mai târziu. Alimentația din această perioadă se adaugă tabloului general al stării de bine, care include și stilul de viață de peste ani. Studiul se concentrează exact pe primii doi ani și pe efectele care pot fi observate decenii mai târziu.
Sănătatea cognitivă nu depinde însă de un singur aliment. Prevenția include o abordare complexă, care ține cont de alimentația generală, de calitatea somnului și de activitatea fizică practicată de-a lungul vieții. Modelele alimentare, cum ar fi dieta mediteraneană, sunt de asemenea recunoscute pentru beneficiile lor. Autoarea studiului a precizat că „sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege dacă zahărul are acest efect”.
Cercetări anterioare au asociat deja creșterea consumului de zahăr înregistrată după 1953 cu o incidență mai mare a altor afecțiuni, precum diabetul de tip 2 și hipertensiunea arterială.
