Guvernul a stabilit noi criterii pentru deblocarea posturilor
Angajările în spitalele publice vor fi condiționate de două noi criterii: gradul de ocupare a paturilor și ponderea cheltuielilor de personal în bugetul unității medicale. Această decizie a Guvernului stârnește îngrijorare în rândul asociațiilor de pacienți, care avertizează că măsura ar putea afecta exact spitalele cele mai aglomerate și cu cel mai mare deficit de personal.
Un exemplu concret al impactului lipsei de personal vine de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din București. Unitatea medicală a fost nevoită să închidă cinci paturi la secția de Terapie Intensivă după ce șapte asistente medicale au părăsit spitalul. Ulterior, a primit aprobare pentru deblocarea a 22 de posturi, însă situația ilustrează fragilitatea sistemului în secțiile esențiale.
Care sunt noile condiții și ce critici aduc pacienții
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că spitalele care solicită angajări vor fi depunctate dacă îndeplinesc simultan două condiții: au cheltuieli de personal care depășesc 65% din buget și un grad de ocupare a paturilor sub media națională de 65%. Acesta a menționat că există „câteva zeci de spitale” unde cheltuielile cu salariile ating 90% din buget, afirmând că acestea „funcționează doar ca să dea salarii”.
În prezent, sistemul sanitar are aproximativ 193.000 de angajați, iar la nivel național au fost solicitate pentru deblocare 26.000 de posturi, potrivit Lyla. Ministerul Sănătății a primit termen până luni să prezinte o analiză detaliată privind necesarul real de personal din spitale, pe baza noilor criterii.
Reprezentanții pacienților susțin însă că aceste medii statistice nu reflectă realitatea din teren. Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, atrage atenția că normele de personal sunt învechite și nu mai corespund nevoilor actuale. „Avem spitale în care nu este acoperit nici măcar 60% din necesarul de personal. Mă refer în special la marile spitale de urgență, unde volumul de muncă este uriaș, iar personalul este permanent suprasolicitat”, a declarat acesta.
El a oferit și o imagine a presiunii la care sunt supuși angajații: în multe spitale, pe timpul nopții, o singură asistentă medicală ajunge să aibă în grijă între 40 și 80 de pacienți. Aceste condiții se traduc, pentru pacient, în timpi mai mari de așteptare și o monitorizare mai rară.
Critica principală vizează folosirea gradului de ocupare a paturilor ca filtru pentru angajări. „Criteriul gradului de ocupare a paturilor, invocat pentru deblocarea posturilor, este insuficient. (…) Nu poți pune în aceeași categorie spitale precum Floreasca, Universitar, Bagdasar-Arseni (…). Acolo lipsa de personal este reală și gravă. Nu putem face media în sănătate”, a explicat Vasile Barbu. El a adăugat că lipsa personalului anulează beneficiile investițiilor în echipamente moderne: „În România avem o mortalitate evitabilă foarte mare. (…) fără resurse umane suficiente nu putem valorifica aceste investiții”.
Decizia vine într-un context tensionat, marcat de o blocare generală a posturilor în sistemul bugetar și de nemulțumiri salariale care au determinat sindicatele, precum SANITAS, să amenințe cu greva generală.
