O propunere legislativă aflată în dezbatere la Camera Deputaților ar putea permite angajaților și companiilor să direcționeze o parte din contribuția obligatorie la sănătate (CASS) către un asigurător privat. Conform proiectului PL-x 186/2024, suma transferată ar fi limitată la maximum 50% din contribuția aferentă unui salariu minim brut. Această modificare ar introduce concurență pentru o parte din fondurile administrate în prezent exclusiv de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Inițiativa vine în contextul în care mulți români apelează deja la serviciile medicale private, plătind practic de două ori pentru sănătate: o dată prin contribuția obligatorie și a doua oară la clinica privată. Un studiu realizat de APSAP între martie 2025 și august 2026 arată că 65,6% dintre români aleg de regulă serviciile private, iar procentul crește la 72,3% în rândul angajaților din sectorul privat. Această realitate este subliniată și de Cristina Prună, deputat și unul dintre inițiatorii proiectului: „Plătim sănătatea de două ori. Și ni se pare deja normal”.
Ea argumentează că, dacă un pacient alege o investigație în sistemul privat, o parte din cost ar trebui să poată fi acoperită din contribuția deja plătită. „De ce trebuie CNAS să păstreze monopolul asupra banilor noștri?”, a întrebat retoric inițiatorul propunerii.
Proiectul a fost inițiat de 40 de parlamentari, majoritatea din partea USR. Până în prezent, parcursul legislativ a fost dificil: Senatul a respins propunerea pe 11 martie 2024, iar Guvernul a transmis un punct de vedere negativ în mai 2024. Ulterior, și Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaților a întocmit un raport de respingere. Cu toate acestea, proiectul se află încă în circuitul decizional, iar votul final aparține Camerei Deputaților, unde, la data de 18 august 2026, avea statutul de „raport depus; urmează să intre pe ordinea de zi”.
Dacă ar fi adoptată, legea ar reduce fondurile administrate de CNAS, o mutare pe care susținătorii o numesc „demonopolizare”. Pentru operatorii medicali privați, ar însemna acces la un flux de finanțare recurent din contribuțiile obligatorii. Totuși, există și obiecții instituționale. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a transmis că proiectul, în forma analizată, nu reprezintă „o alternativă viabilă” din cauza reglementării insuficient dezvoltate. Financiarul
Pentru pacienți, principalul beneficiu ar fi posibilitatea de a acoperi o parte din costul serviciilor private direct din contribuția obligatorie, reducând astfel cheltuiala suplimentară din bugetul personal sau al familiei. Această presiune financiară este amplificată și de contextul economic, inflația anuală în România fiind de 9,2% în iunie 2026, conform datelor Eurostat.
Potrivit inițiatorilor, scopul final este de a crește libertatea de alegere a asiguratului și de a stimula competiția în sistem. „Înseamnă să îi dai fiecărui român mai multă libertate de alegere asupra banilor pe care oricum îi plătește pentru sănătate. Înseamnă concurență și presiune pentru servicii mai bune. Banii trebuie să urmeze pacientul”, a explicat Cristina Prună.
Până la un eventual vot în Camera Deputaților, propunerea nu produce niciun efect. Sistemul de sănătate funcționează ca și până acum: contribuțiile sunt colectate și administrate integral de CNAS, iar serviciile medicale private sunt accesate prin abonamente, polițe private de asigurare sau prin plata directă a fiecărui serviciu.
