Ce este boala arterială periferică și cine este la risc
Picioarele reci, durerea apărută în timpul mersului sau o rană care se vindecă foarte greu sunt semne adesea puse pe seama înaintării în vârstă. Ele pot ascunde însă o afecțiune serioasă: boala arterială periferică (BAP). Aceasta apare atunci când arterele care transportă sângele de la inimă către picioare se îngustează sau se blochează din cauza depunerilor de grăsime (ateroscleroză) ori a unor evenimente tromboembolice (cheaguri de sânge). Boala afectează peste 200 de milioane de oameni la nivel mondial și este principala cauză a amputațiilor membrelor inferioare.
Persoanele cu diabet zaharat au un risc de până la patru ori mai mare de a dezvolta această boală, diabetul fiind și principala cauză a amputațiilor non-traumatice la nivel global. Statisticile arată că la fiecare 30 de secunde, undeva în lume, o persoană suferă o amputație a unui membru inferior din cauza diabetului. Problema este că multe cazuri sunt asimptomatice la început și sunt descoperite târziu, în stadii avansate, când opțiunile de tratament sunt limitate.
Semnale de alarmă care necesită un consult medical
Anumite simptome nu ar trebui ignorate, mai ales dacă persistă sau se agravează. Acestea includ:
- Picioare reci constant;
- Dureri, crampe sau oboseală la nivelul picioarelor în timpul mersului, care dispar la repaus (claudicație intermitentă);
- Răni sau ulcerații la nivelul picioarelor care nu se vindecă.
Prezența acestor semne impune un consult de specialitate. Un medic chirurg vascular poate stabili diagnosticul corect, adesea cu ajutorul unei investigații simple și neinvazive, precum ecografia Doppler. Potrivit Lyla, un astfel de control poate face diferența dintre o viață activă și o amputație care ar fi putut fi prevenită.
Cazul pacientei de 89 de ani: cum a fost evitată amputația
La Spitalul MedLife Brașov, o pacientă în vârstă de 89 de ani, care locuia singură, a ajuns la medicul primar chirurgie vasculară Viorel Rusu cu un diagnostic sever. „A venit la consultație după ce s-a interesat despre activitatea mea din Franța. Am intervenit și am putut să-i salvăm piciorul. La control a venit pe propriile picioare”, a relatat medicul. Fereastra de timp în care un membru poate fi salvat fără sechele este adesea scurtă. „Avem o multitudine de pacienți cu astfel de probleme”, a adăugat dr. Viorel Rusu.
Soluția în acest caz a fost o procedură modernă, minim invazivă, numită rotablație sau aterectomie rotațională, urmată de montarea unui stent. Această tehnică este folosită pentru a curăța arterele blocate de depuneri dure, calcificate. „Practic, funcționează ca o bormașină în miniatură. Are un cap rotativ acoperit cu particule de diamant care macină plăcile calcificate și curăță artera din interior, astfel încât sângele să poată circula din nou”, a explicat dr. Viorel Rusu. Un studiu publicat în revista *Cardiovascular Revascularization Medicine* a arătat o rată de succes tehnic de 94,5% pentru această procedură.
Miza reală: mai mult decât salvarea unui picior
Consecințele unei amputații depășesc cu mult intervenția chirurgicală. Ele includ o recuperare dificilă, pierderea independenței, un risc crescut de depresie și izolare socială. Datele arată că amputația este asociată cu o mortalitate de 38-45% în decurs de doi-trei ani. Mai mult, cercetări publicate în *Journal of the American Heart Association* indică o rată de mortalitate la 5 ani după o amputație majoră mai mare decât în cazul multor tipuri de cancer.
„O amputație nu înseamnă doar pierderea unui picior, ci și pierderea autonomiei, depresie, izolare socială. Mobilitatea înseamnă mișcare, iar mișcarea înseamnă viață”, a subliniat dr. Viorel Rusu. Cazul pacientei din Brașov demonstrează că tehnologia medicală modernă, aplicată la timp, poate schimba complet perspectiva unui pacient, permițându-i să-și continue viața în mod independent.
