Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)
Timpul petrecut de copii în fața ecranelor trebuie adaptat la fiecare etapă de dezvoltare, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) oferă un ghid clar în acest sens. Recomandările, publicate inițial în documentul din 24 aprilie 2019, sunt structurate pe grupe de vârstă și vizează limitarea comportamentului sedentar.
Pentru sugarii sub 1 an și pentru copiii de 1 an, recomandarea este de zero timp de ecran. La vârsta de 2 ani, timpul petrecut sedentar în fața unui ecran nu ar trebui să depășească o oră pe zi, ideal fiind chiar mai puțin. Aceeași regulă se aplică și copiilor cu vârste între 3 și 4 ani: maximum o oră zilnic.
Pentru copiii și adolescenții din grupa de vârstă 5-17 ani, ghidurile OMS din 2020 recomandă limitarea timpului de ecran recreativ sedentar la maximum două ore pe zi. Această limită nu include timpul petrecut pe dispozitive digitale pentru activități școlare.
Ce spune Academia Americană de Pediatrie (AAP)
Academia Americană de Pediatrie (AAP) completează recomandările OMS și pune un accent mai mare pe calitatea conținutului și pe contextul în care sunt folosite ecranele. Regulile rămân stricte pentru vârstele foarte mici.
Între 0 și 18 luni, singura formă de interacțiune cu un ecran acceptată este apelul video, în prezența unui adult. Pentru copiii cu vârste între 18 și 24 de luni, se pot introduce programe digitale de înaltă calitate, însă acestea trebuie urmărite împreună cu un părinte. Între 2 și 5 ani, limita este de o oră pe zi, cu conținut de calitate și, preferabil, în compania unui adult.
Pentru copiii de 6 ani și adolescenți, AAP a eliminat limita fixă de două ore, conform actualizărilor din ianuarie 2026. Accentul se mută pe impactul pe care timpul petrecut la ecran îl are asupra altor activități esențiale: somnul, mișcarea, mesele în familie și interacțiunile sociale directe.
Semne care indică un exces de timp petrecut la ecran
Există câteva semnale comportamentale care pot indica faptul că un copil petrece prea mult timp în fața ecranelor. Părinții pot observa dacă cel mic devine iritabil sau anxios atunci când i se ia telefonul sau când dispozitivul rămâne fără baterie. Alte indicii includ tendința de a verifica telefonul imediat după trezire și înainte de culcare, renunțarea la hobby-uri sau activități fizice, obiceiul de a mânca în fața ecranului și opunerea unei rezistențe puternice la oprirea dispozitivului.
Somnul este, de asemenea, un bun indicator. Dificultățile la adormire, trezirile frecvente în timpul nopții sau starea de oboseală accentuată dimineața pot fi semne ale unui timp de ecran excesiv.
Cum pot fi setate limite sănătoase
Stabilirea unor rutine clare este mai eficientă decât simpla contorizare a minutelor. De exemplu, regula ca ecranele să nu fie folosite în timpul meselor sau înainte de culcare ajută la crearea unor obiceiuri sănătoase. La copiii mai mari, discuția se poate concentra pe echilibrul dintre timpul online și cel dedicat mișcării, temelor sau activităților în familie. Datele arată că prezența unui televizor în camera copilului este asociată cu o creștere a timpului de vizionare cu aproximativ 1,5 ore pe zi. Lyla Astfel, organizarea spațiului poate contribui la gestionarea mai bună a timpului petrecut la ecran.
Pentru protejarea sănătății ochilor, este utilă regula „30-30-30”. Aceasta presupune ca la fiecare 30 de minute petrecute în fața unui ecran, copilul să ia o pauză de 30 de secunde pentru a privi la un obiect aflat la o distanță de 30 de metri.
