Oamenii care aleargă maratoane sau se antrenează regulat la sală pot suferi un infarct inclusiv la 30 sau 40 de ani. Se poate întâmpla chiar dacă au greutate normală, nu fumează și nu au probleme cunoscute cu tensiunea ori glicemia. Mișcarea reduce semnificativ riscul cardiovascular, dar nu oferă protecție completă.
Un risc care poate rămâne nedetectat este legat de lipoproteina(a), prescurtată Lp(a), a cărei concentrație este determinată în mare măsură genetic, potrivit CSID. Particula seamănă cu ceea ce este numit uzual colesterolul rău, LDL. Spre deosebire de acesta, nivelul Lp(a) se modifică foarte puțin prin alimentație și exerciții fizice.
Analizele obișnuite ale grăsimilor din sânge, numite profil lipidic standard, nu includ de regulă măsurarea Lp(a). Valorile sale crescute sunt asociate cu ateroscleroza, adică formarea depunerilor în artere, și cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare, inclusiv infarct. Asocierea există și când rezultatele analizelor uzuale ale colesterolului nu par îngrijorătoare.
Ghidurile europene de cardiologie recomandă măsurarea Lp(a) cel puțin o dată în viața adultă, pentru o evaluare mai completă a riscului cardiovascular. Persoanelor care au în familie cazuri de infarct la vârste tinere li se recomandă să discute cu medicul despre această evaluare, inclusiv despre dozarea Lp(a).
Condiția fizică excelentă poate coexista cu depuneri de colesterol în arterele coronare, care alimentează inima cu sânge. Aceste depuneri, numite plăci de aterom, se formează treptat și pot să nu provoace simptome evidente. Dacă o placă se rupe sau se erodează, se poate forma un cheag care blochează circulația către o porțiune a mușchiului cardiac, provocând un infarct.
Pe lângă predispoziția genetică, la apariția bolilor cardiovasculare pot contribui:
- Hipertensiunea arterială nediagnosticată.
- Diabetul sau tulburările metabolismului glucozei.
- Valorile crescute ale colesterolului LDL.
- Somnul insuficient și stresul cronic.
- Antecedentele familiale de boală cardiovasculară prematură.
Mai mulți dintre acești factori pot acționa în același timp, cu efecte asupra arterelor care se acumulează de-a lungul anilor.
Simptomele sugestive pentru infarct impun apelarea imediată la 112
Semnele care pot indica un infarct includ:
- Durere sau presiune în piept.
- Disconfort care se extinde spre braț, mandibulă ori spate.
- Dificultăți de respirație.
- Transpirații reci.
- Greață.
La apariția unor asemenea simptome sugestive, recomandarea este apelarea imediată a numărului 112. La femei, persoanele vârstnice și pacienții cu diabet, manifestările infarctului pot fi uneori mai puțin tipice.
