Medicamentele românești și miturile despre calitate: ce înseamnă pentru tratamentul dumneavoastră

Medicamentele românești și miturile despre calitate: ce înseamnă pentru tratamentul dumneavoastră

De peste trei decenii circulă în spațiul public o serie de neadevăruri despre medicamentele fabricate în România, de la ideea că ar fi subdozate, adică ar conține o cantitate mai mică de substanță activă, până la zvonuri că ar fi produse în condiții improprii. Dragoș Damian, o voce cunoscută din industria farmaceutică, atrage atenția că aceste campanii de dezinformare, care durează de aproximativ 35 de ani, au avut un impact negativ major, plasând România printre ultimele țări din Europa la capitolul producției de medicamente.

Discuția este direct relevantă pentru orice pacient care urmează un tratament, mai ales unul pe termen lung. O industrie farmaceutică locală puternică se traduce, în termeni practici, printr-un acces mai stabil la tratamente și o probabilitate mai mare ca medicamentele esențiale să rămână pe listele de compensate, adică să fie decontate parțial sau total de stat.

Medicamente inovative versus medicamente generice

Subiectul a revenit în actualitate în contextul în care premierul Ilie Bolojan a anunțat intenția guvernului de a reduce cheltuielile cu medicamentele inovative (cele originale, rezultate în urma unor cercetări noi) și de a încuraja folosirea celor generice (copii ale celor inovative, produse după expirarea patentului). Asociațiile de pacienți și-au exprimat îngrijorarea că o astfel de măsură ar putea întrerupe tratamente vitale pentru unii bolnavi. Dragoș Damian subliniază însă că problema fundamentală nu este cine produce un medicament, ci cât de ușor ajunge acesta la pacient și care este costul final suportat de acesta.

În acest sens, un exemplu concret este intervenția din 2025 a lui Alexandru Rogobete, care a asigurat menținerea medicamentelor fabricate în România pe listele de compensate. Fără această decizie, pacienții ar fi fost nevoiți să le plătească integral. Acest context explică și de ce premierul Ilie Bolojan consideră importantă din punct de vedere strategic industria farmaceutică locală. Potrivit lui Damian, accesul la tratamente este direct legat de sprijinul pe care statul îl acordă producătorilor autohtoni. Revista Ioana

Cine alimentează neîncrederea

Dragoș Damian acuză că neîncrederea în medicamentele românești a fost întreținută constant de „băieți deștepți” din sistemul sanitar, de lideri de opinie din lumea medicală și chiar de reprezentanți ai unor asociații de pacienți. El a declarat: „În ultimii aproape 35 de ani, de când lucrez în industria farmaceutică, am auzit toate minciunile, dezinformările și ticăloșiile posibile despre medicamentele românești.”

Pentru a ilustra potențialul pierdut, el oferă exemplul Poloniei, Cehiei și Ungariei. Aceste țări au sprijinit activ companiile locale și au atras investiții, devenind jucători importanți pe piața farmaceutică europeană. În România, în schimb, marii producători de medicamente au fost salvați de la dispariție tocmai de companii din aceste trei țări. Astfel, susținerea producției locale nu este o problemă abstractă, ci una cu efecte directe la ghișeul farmaciei, influențând atât prețul, cât și disponibilitatea tratamentului necesar familiei dumneavoastră.