De ce canicula poate fi mai periculoasă dacă urmați un tratament
Zilele caniculare nu înseamnă doar disconfort, ci pot reprezenta un risc real pentru persoanele care urmează anumite tratamente medicale zilnice. Căldura extremă poate fi resimțită mult mai intens, ducând la o epuizare severă. Ileana Okumus, în vârstă de 28 de ani, a ajuns să doarmă 18 ore într-o singură zi după ce temperatura din apartamentul său din Bruxelles a atins 34°C. Ea urmează un tratament pentru depresie și anxietate, iar experiența ei ilustrează cum unele medicamente pot deregla mecanismele naturale ale corpului de a gestiona căldura.
Centrul de comandă al organismului pentru reglarea temperaturii este hipotalamusul, o zonă din creier. Psihiatrul pensionat Robert Feder, de la Medical Society Consortium on Climate and Health, explică rolul acestuia: „Această zonă a creierului ne face să ne reducem activitatea, să transpirăm mai mult, să ne reducem metabolismul, toate adaptări benefice la căldură”. Anumite medicamente pot interfera însă cu aceste semnale vitale.
Ce medicamente necesită atenție sporită pe timp de caniculă
Mai multe clase de medicamente folosite frecvent pot afecta capacitatea organismului de a se răcori, crescând riscul de epuizare termică sau insolație.
Antidepresivele: Una din cinci persoane care iau antidepresive de tip ISRS (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei) sau IRSN (inhibitori ai recaptării serotoninei și norepinefrinei) poate avea ca efect advers transpirația excesivă. Pe timp de caniculă, acest lucru accelerează pierderea de lichide și duce mai repede la deshidratare.
Medicamentele pentru ADHD: Stimulentele, cum ar fi Ritalin, pot crește producția internă de căldură și pot contracta vasele de sânge, îngreunând procesul de răcire a corpului.
Antipsihoticele: Acestea blochează dopamina și pot anula mecanismele naturale de termoreglare.
Medicamentele pentru afecțiuni cardiace și tensiune arterială: Și aceste tratamente cer mai multă prudență vara.
- Diureticele: Eliminând apa din organism, pot duce la deshidratare severă.
- Beta-blocantele: Limitează fluxul de sânge către piele, ceea ce împiedică eliberarea eficientă a căldurii.
- Inhibitorii ECA și blocanții receptorilor de angiotensină (BRA): Pot anula sau reduce senzația de sete, astfel încât o persoană să nu realizeze că are nevoie de hidratare.
Semnele de alarmă care nu trebuie ignorate
Simptomele epuizării pot fi subtile la început. Caroline Fraissinet, o femeie de 36 de ani din Los Angeles care ia un antidepresiv, un stabilizator de dispoziție și un medicament pentru ADHD, a observat în timpul unui val de căldură că se confrunta cu lipsă de concentrare, iritabilitate și transpirație excesivă. Acestea sunt semnale că organismul se luptă să facă față temperaturilor ridicate.
Pericolul nu este prezent doar în zilele cu recorduri de temperatură. Un studiu realizat pe pacienți vârstnici din SUA a arătat că riscul de spitalizare din cauza căldurii poate crește chiar și în episoade de căldură moderate, din cauza medicației. Factorii socio-economici, precum munca în aer liber, lipsa aerului condiționat sau locuirea în „insule de căldură urbană” (zone din oraș care se încing excesiv), pot agrava situația. Potrivit Revista Ioana, combinația dintre tratament și un mediu nefavorabil poate duce rapid la o urgență medicală. Medicul de familie Logan Harper de la Universitatea din Colorado Anschutz avertizează asupra consecințelor: „Cu acest impact combinat, poți ajunge să te deshidratezi atât de sever încât îți crește riscul de insuficiență renală, un atac de cord sau unul dintre multele alte efecte severe asupra organelor”.
Când trebuie să mergeți la camera de gardă
Insolația este o urgență medicală și nu înseamnă doar că vă este foarte cald. Anumite simptome trebuie să vă determine să acționați imediat. Acestea includ:
- Stare mentală alterată sau confuzie
- Puls ridicat
- Transpirație abundentă sau, paradoxal, absența totală a transpirației
Robert Feder subliniază de ce situația se poate agrava rapid: „Asta devine o problemă agravantă atunci când ești deja deshidratat din cauza temperaturilor ridicate”. Recomandarea principală este să nu opriți medicația din proprie inițiativă. Discutați însă cu medicul despre efectele tratamentului pe timp de caniculă și fiți mai atent la cum vă simțiți. Cecilia Ahanonu, asistent medical la secția de medicină de urgență de la Universitatea Touro, oferă un sfat clar: „Oricare stare mentală alterată sau confuzie, sau dacă cineva nu se comportă normal, ar trebui să te determine să duci persoana imediat la cea mai apropiată cameră de gardă.”
