Maternitatea și impactul asupra sănătății
Un studiu recent confirmă o realitate resimțită de multe femei: devenirea mamă are un impact considerabil asupra sănătății, într-o măsură mult mai mare decât paternitatea asupra sănătății bărbaților. Cercetarea, publicată în Journal of Family Studies, a analizat indicatori precum starea de bine psihologică, percepția asupra propriei sănătăți, frecvența exercițiilor fizice și obiceiuri ca fumatul sau consumul de alcool. Rezultatele arată că indicatorii de sănătate ai mamelor se modifică în funcție de numărul și vârsta copiilor, în timp ce pentru bărbați, statutul de tată nu a adus schimbări notabile.
Mai puțin timp pentru mișcare și îngrijire personală
Una dintre cele mai concrete diferențe observate este legată de timpul alocat mișcării. Conform studiului, doar 16% dintre mamele cu copii mici reușesc să facă exerciții fizice în mod regulat. Procentul este aproape la jumătate față de cel al femeilor fără copii, unde 30% au acest obicei. În contrast, la bărbați nu a fost observată aproape nicio diferență între tați și cei care nu au copii.
Acest decalaj are consecințe pe termen lung, după cum explică Anna Barbuscia, cercetătoare în cadrul grupului OPIK, care a realizat studiul. Ea subliniază că impactul asupra sănătății mamei nu se datorează doar schimbărilor biologice din sarcină și naștere, ci și efectelor psihologice. „Descoperirile noastre arată un decalaj semnificativ între sexe”, afirmă cercetătoarea. Materialul, preluat și de Revista Ioana, arată că, în cazul bărbaților, nici faptul de a fi tată și nici caracteristicile familiei nu au influențat indicatorii de sănătate analizați.
Vulnerabilități emoționale în funcție de etapa de creștere a copiilor
Studiul a identificat și diferențe între grupurile de mame. Femeile care au un singur copil și cele care au copii ajunși la adolescență au raportat mai multe simptome depresive. În schimb, mamele cu doi sau mai mulți copii mici au avut o percepție mai bună asupra propriei stări de sănătate, deși îngrijirea celor mici implică un efort fizic superior și, adesea, o calitate mai slabă a somnului. Anna Barbuscia explică acest paradox: „Îngrijirea copiilor mai mici necesită, de obicei, un efort fizic mai mare, ceea ce poate duce la o oboseală crescută și la o calitate mai slabă a somnului”. Pe de altă parte, adolescența este considerată în mod tradițional o etapă stresantă pentru părinți.
Politici de sprijin și responsabilități comune
Cercetătorii consideră că aceste rezultate ar trebui să influențeze politicile familiale și serviciile de sănătate. Anna Barbuscia atrage atenția că măsurile actuale nu sunt suficiente. „Facilitarea echilibrului dintre muncă și familie nu este suficientă. Este, de asemenea, necesar să ne asigurăm că mamele au timp să aibă grijă de propria sănătate și bunăstare”, a declarat ea. Investiția în acest timp este o investiție directă în sănătate.
O împărțire mai echitabilă a responsabilităților parentale ar putea reduce aceste inegalități. Concluzia cercetătoarei este că sprijinirea sănătății familiei începe cu asigurarea unui mediu echilibrat pentru ambii părinți. „Dacă vrem să construim familii sănătoase și să încurajăm oamenii să aibă copii, trebuie să începem prin a ne asigura că creșterea copiilor nu are un impact atât de inegal asupra bărbaților și femeilor”, a adăugat ea.
