Pentru persoanele care lucrează la laptop, ridicarea de pe scaun la fiecare 45 de minute introduce mișcarea necesară între perioadele de stat în aceeași poziție. Reglarea ecranului și a scaunului completează aceste pauze, iar în cazul herniei de disc activitatea se reia progresiv, cu exerciții adaptate pacientului.
- 5 minute durează pauza recomandată pentru întinderi sau câțiva pași.
- 45-60 de minute petrecute în aceeași poziție, fără mișcare, pot favoriza contracturile musculare dureroase și afectarea circulației locale.
- 1/3 din populația cu vârsta mai mare de 20 ani este afectată de hernie de disc, afirmă dr. Ovidiu Cristian Chiriac, medic primar medicină fizică, recuperare medicală și balneologie.
- 3% dintre cazuri prezintă și implicare radiculară, adică afectarea rădăcinilor nervoase, potrivit aceluiași medic.
- 30 de ani este perioada în care proporția persoanelor cu durere lombară și costurile tratamentului au crescut constant, explică dr. Ovidiu Cristian Chiriac.
Ecranul ridicat și sprijinul corect reduc solicitarea la laptop
Lucrul din pat, cu trunchiul parțial culcat și parțial ridicat, forțează curbura zonei lombare și solicită mușchii gâtului, potrivit Viva. Nici aplecarea peste tastatură nu menajează coloana: umerii aduși înainte și privirea coborâtă spre laptop modifică postura și aplatizează curbura naturală a spatelui.
Poziția picioarelor contează separat. Când acestea rămân încrucișate sau suspendate, se modifică alinierea bazinului, iar tensiunea se transmite către partea de jos a spatelui.
Ajustările pentru lucrul la laptop și susținerea posturii sunt concrete:
- Ecranul se ridică pe un suport sau pe cărți, astfel încât marginea superioară să ajungă la nivelul ochilor.
- O tastatură și un mouse externe permit folosirea laptopului cu ecranul în această poziție.
- Pauzele includ ridicarea de pe scaun, întinderi sau mers, nu doar întreruperea tastatului.
- Exercițiile pentru abdomen și spate contribuie la susținerea posturii; exemplele sunt plank-ul, exercițiul de menținere a corpului în sprijin, și înotul.
Imobilitatea are efecte dincolo de disconfortul unei poziții incomode. Lipsa mișcării slăbește musculatura care stabilizează spatele și abdomenul, lăsând coloana mai vulnerabilă.
Drumurile lungi cer sprijin lombar și pauze de mișcare
Durerea poate apărea sau se poate accentua în concediu după deplasări lungi cu mașina ori avionul, inclusiv la persoane fără antecedente. Dr. Cornel Brotac, medic recuperare medicală și medicină regenerativă, explică faptul că orele petrecute pe scaun fără pauze pot provoca contracturi și pot crește presiunea asupra discurilor dintre vertebre.
În mașină, vibrațiile se adaugă poziției fixe a zonei lombare. În avion, spațiul redus limitează schimbarea poziției. Susținerea insuficientă a gâtului și scăderea circulației sanguine la nivelul mușchilor contribuie, de asemenea, la disconfort.
Pentru pregătirea și desfășurarea călătoriei, dr. Cornel Brotac recomandă:
- Reglarea scaunului astfel încât partea lombară a spatelui să aibă sprijin.
- Opriri regulate pentru mișcare în timpul deplasărilor cu mașina.
- Exerciții ușoare de mobilitate pentru gât și umeri.
- Evitarea menținerii picioarelor încrucișate pentru perioade lungi.
- Hidratare constantă pe parcursul drumului.
Cauza durerii stabilește tratamentul
Durerea de spate poate apărea după accidente, activități desfășurate necorespunzător sau în cadrul unor afecțiuni medicale. Lombalgia înseamnă durere în partea de jos a spatelui și este un simptom: poate implica mușchii, articulațiile, vertebrele, structurile coloanei sau nervii periferici.
Manifestările diferă de la un caz la altul:
- Durerea poate persista constant.
- Poate fi surdă sau se poate instala brusc.
- Poate fi ascuțită ori poate avea caracter de arsură.
Riscul crește odată cu înaintarea în vârstă. Sunt mai expuse și persoanele sedentare, cele cu artrită sau exces de greutate, cele care ridică greutăți solicitând spatele în locul picioarelor, persoanele cu anxietate ori depresie și fumătorii.
Durerea lombară este descrisă ca al doilea cel mai frecvent motiv de prezentare la medic, a cincea cauză de spitalizare și al treilea cel mai frecvent motiv de intervenție chirurgicală.
Dr. Ovidiu Cristian Chiriac indică hernia de disc printre cauzele frecvente ale lombalgiei. Aceasta poate provoca și deficite motorii, adică reducerea capacității de mișcare, precum și probleme sfincteriene, care afectează controlul eliminării urinei sau scaunului.
Medicul descrie radiculopatia lombară, afectarea rădăcinilor nervoase din partea inferioară a coloanei, drept una dintre cele mai frecvente afecțiuni neuromusculare și principala cauză de dizabilitate în lumea dezvoltată, cu cheltuieli medicale de miliarde de dolari anual. El subliniază afectarea adulților de 25-45 de ani și legătura dintre tulburările lombare și pierderea temporară a capacității de muncă.
Referindu-se la Organizația Mondială a Sănătății, dr. Ovidiu Cristian Chiriac afirmă că hernia de disc lombară este principala cauză de întrerupere a activității profesionale la persoanele tinere și principala cauză de radiculopatie. Tratamentul ei implică atât costuri medicale, cât și chirurgicale.
Recuperarea poate permite evitarea operației
Hernia de disc se numără și printre cauzele frecvente ale sciaticii și afectează milioane de persoane active. Pentru majoritatea pacienților, prima opțiune este tratamentul conservator, adică fără operație, prin recuperare medicală, kinetoterapie, modificarea obiceiurilor și un program individualizat.
Dr. Cornel Brotac explică faptul că recuperarea bine condusă poate reduce durerea, îmbunătăți mobilitatea și permite reluarea activităților obișnuite. Intervenția chirurgicală este indicată în anumite situații, între care deficitele neurologice severe sau lipsa răspunsului la un tratament aplicat corect.
Kinetoterapia înseamnă recuperare prin exerciții. Medicul poate adăuga proceduri de fizioterapie pentru reducerea inflamației și a contracturilor musculare, mai ales în perioadele dureroase, astfel încât pacientul să poată participa la programul de mișcare.
În funcție de cauza și severitatea durerii, opțiunile terapeutice includ comprese calde și reci, stretching, adică întinderi, antiinflamatoare și produse aplicate local, precum creme, plasturi sau spray-uri. Mai sunt enumerate acupunctura, masajul, terapiile laser, ultrasunetele, fizioterapia, kinetoterapia și tehnicile de relaxare a mușchilor spatelui și a țesuturilor moi, precum și injecțiile locale și intervențiile chirurgicale, inclusiv cele minim invazive și operațiile majore.
Repausul din faza acută este urmat de activitate progresivă
Pentru pacientul cu hernie de disc, repausul relativ din faza acută este urmat de reluarea treptată a activității și a exercițiilor adaptate. Statul prelungit la pat slăbește musculatura și poate întârzia recuperarea.
Dr. Cornel Brotac avertizează că evitarea completă a efortului fizic duce la pierderea forței musculare și crește riscul de recidivă. Medicul precizează și că recuperarea urmărește corectarea cauzelor care au contribuit la apariția herniei: revenirea la aceleași obiceiuri poate favoriza reapariția problemei.
